Pacea de hîrtie
Exerciții de retorică despre stabilitate
Planul în 21 de puncte promovat de Donald Trump a fost prezentat ca cea mai concretă foaie de parcurs spre încetarea războiului din Gaza. Încetarea focului, eliberarea ostaticilor, demilitarizarea Hamas și reconstrucția sub supraveghere internațională ar contura, pe hîrtie, o soluție.
Pentru dreapta radicală israeliană, acceptarea oricărui compromis cu Hamas echivalează cu o trădare. Dar pentru Netanyahu, prins între presiunile interne și procesul său de corupție, planul devine o ocazie de a cîștiga timp, de a-și menține imaginea de lider indispensabil și de a evita consecințele judiciare.
Pe scurt
Gaza va deveni o zonă deradicalizată (fără amenințări teroriste) care să nu-și pună în pericol vecinii.
Gaza va fi reconstruită pentru beneficiul propriei populații.
Dacă Israel și Hamas acceptă propunerea, războiul se va încheia imediat; Forțele de Apărare Israeliene (IDF) își vor opri operațiunile și se vor retrage treptat din Fîșie.
În termen de 48 de ore de la acceptarea publică a acordului de către Israel, toți ostaticii (vii și decedați) trebuie returnați.
După eliberarea ostaticilor, Israel va elibera prizonieri palestinieni: sute de prizonieri cu condamnări pe viață și peste 1.000 de palestinieni arestați de la începutul războiului, precum și corpurile celor decedați.
Membrii Hamas care adoptă “coexistența pașnică” pot primi amnistie; celor care vor să părăsească Fâșia Gaza li se va acorda plecarea liberă către alte țări.
Ajutoare umanitare vor fi trimise imediat în Gaza, cu un volum ce nu va fi sub pragurile stabilite în acordul pentru ostatici din ianuarie 2025, de 600 camioane pe zi, și va include reabilitarea infrastructurii.
Ajutoarele vor fi distribuite fără interferența părților (Israel sau Hamas), prin ONU, Crucea Roșie și organizații internaționale neutre.
Gaza va fi administrată temporar de un guvern tehnocrat palestinian, responsabil de serviciile zilnice, sub supravegherea unui organism internațional negociat cu partenerii arabi și europeni.
Va fi creat un plan economic pentru infrastructură, investiții și generare de locuri de muncă îmreună cu experți internaționali în dezvoltare urbană.
Se va înființa o zonă economică specială, cu tarife reduse și acces negociat între state participante.
Nimeni nu va fi forțat să părăsească Gaza, dar celor care aleg să plece le va fi acordată libertatea de a reveni ulterior. Gaza rămâne pentru locuitorii săi.
Hamas nu va avea niciun rol în guvernarea Gaza. Se va angaja la distrugerea infrastructurii militare, iar noua conducere va promova coexistența pașnică.
Se vor oferi garanții de securitate din partea partenerilor regionali care să asigure că Hamas și alte facțiuni respectă angajamentele și că Fîșia Gaza nu mai reprezintă o amenințare.
SUA, împreună cu parteneri arabi și internaționali, vor crea o forță de stabilizare ce va fi desfășurată imediat în Gaza, supraveghind securitatea și pregătind o poliție palestiniană.
Israel nu va ocupa sau anexa Gaza; IDF va ceda teritoriile pe măsură ce noile forțe de pace se vor instala și vor stabiliza zona.
Dacă Hamas întîrzie sau respinge propunerea, punctele de mai sus, inclusiv distribuirea ajutorului, vor fi aplicate gradat în zone “fără terorism” preluate de forțele internaționale de menținere a păcii.
Israel se angajează să nu efectueze lovituri viitoare în Qatar; comunitatea internațională recunoaște rolul de mediere al Doha.
Se va institui un proces de deradicalizare, incluzînd dialog interreligios și schimbarea mentalităților între israelieni și palestinieni.
Odată ce reconstrucția Gaza avansează și reformele Autorității Palestiniene sunt implementate, se poate deschide un drum credibil către autodeterminare și posibilitatea conturării unui stat palestinian.
SUA va lansa un dialog între Israel și palestinieni pentru a conveni un orizont politic al coexistenței pașnice.
O pace cu dedicație
Privind în ansamblu, acest plan nu este doar despre pace, ci despre supraviețuirea politică a doi lideri. Pentru Netanyahu, încolțit de dosarele de corupție, orice “plan Trump” este o pavăză politică. Hamas, prin ambiguitățile sale, încearcă să păstreze relevanță și să nu fie complet exclus de la masa negocierilor. Iar pentru Trump, fiecare pas aduce capital electoral în competiția internă americană, dar și luciul Premiului Nobel pentru Pace mai aproape de vitrina cu trofee personale.
Dar faptul că biroul premierului israelian a transmis sîmbătă că Israel este “pregătit să implementeze prima etapă a planului lui Trump” arată disponibilitate tactică, dar și încercarea de a nu se rupe de Washington. În plus, chiar și liderul opoziției, Yair Lapid, a promis sprijin politic pentru un acord, semn că Netanyahu are șansa rară de a capitaliza consens intern.
Hamas și tactica și ambiguității
Declarația Hamas de vineri, relatată de The New York Times, marchează un moment de potențială ruptură de trecut. Gruparea s-a arătat dispusă să elibereze toți ostaticii și corpurile celor morți, “conform formulei de schimb din propunerea președintelui Trump”. De asemenea, a acceptat ideea predării administrației Gazei către un “organism palestinian de tehnocrați independenți, sprijinit de consensul național palestinian și de lumea arabă și islamică.”
Totuși, ambiguitățile sînt enorme: Hamas nu a precizat un calendar, a condiționat eliberările de “situația din teren” și a evitat să menționeze subiectele sensibile ca dezarmarea, interdicția de a guverna Gaza, rolul său politic viitor. Această omisiune arată că gruparea nu este pregătită să accepte propria marginalizare și că folosește planul pentru a cîștiga legitimitate diplomatică, dar și pentru a testa disponibilitatea comunității internaționale.
Liderii Marii Britanii și Franței au salutat declarația Hamas cu un optimism prudent, ca pe un “pas înainte semnificativ”, văzînd în ea potențialul unui progres istoric. Dar istoria recentă a arătat că tentativele anterioare de încetare a focului au eșuat rapid.
Trump: marele negociator sau regizorul unui spectacol?
Președintele SUA, însă, s-a grăbit să declare că Hamas este “gata pentru o pace durabilă” și a cerut Israelului să oprească bombardamentele. Remarcabil este că în mesajele sale publice nu l-a menționat pe Netanyahu, ci a elogiat țări precum Qatar, Egipt, Turcia sau Arabia Saudită. Este o strategie calculată. Trump își consolidează imaginea de mediator global, poziționîndu-se deasupra liderilor locali.
Potrivit BBC, Israel și Hamas urmează să înceapă negocieri indirecte în Egipt, avînd ca scop implementarea planului de pace propus de Donald Trump.
Discuțiile preliminare au început cu participarea delegațiilor din Hamas, Qatar și Egipt, scrie corespondentul BBC din Gaza, Rushdi Abualouf, iar potrivit altui corespondent, Hugo Bachega, “există un impuls uriaș”, dar “fără nicio garanție că se va ajunge la un acord”.
Delegația Hamas, condusă de Khalil al-Hayya, lider de rang înalt, asupra căruia Israelul a încercat un atentat în Qatar luna trecută, a acceptat doar o parte din planul lui Trump, inclusiv eliberarea ostaticilor israelieni, dar nu a acceptat toate condițiile, mai ales cele legate de dezarmare și excluderea organizației din viața politică.
Totși, în ciuda negocierilor, loviturile israeliene asupra Fîșiei Gaza continuă, în timp ce Donald Trump postează mesaje motivaționale în stil american.
Această imagine, a negocierilor care încep sub bombardamente, este ilustrarea perfectă a paradoxului acestui conflict - o coregrafie diplomatică peste un teren încă în flăcări.
Se scrie “pace”, dar se citește…
Negocierile din Egipt pot deveni, în teorie, începutul unei transformări geopolitice majore. În practică însă, ele se desfășoară între ruine și neîncredere. Hamas ezită, Israel presează, Trump se grăbește. Pacea pare o chestiune de calendar, dar în realitate este o chestiune de putere.
Atîta timp cît războiul rămîne util politic pentru Netanyahu, pentru Trump, dar și pentru liderii Hamas, el va continua sub forme diferite. Ceea ce lipsește încă din ecuație nu este voința de negociere, ci curajul de a renunța la avantajul politic.
Gaza rămîne locul unde toți vor să stingă focul, dar nimeni nu vrea să iasă din scenă.
Iar dezinformările curg, cu cifre și vieți nimicite asezonate cu imagini “tari” atent selectate, între acuzații de genocid și dreptul real al unor popoare de a exista și ele acolo.
Foto: Give peace a chance (Abid Katib/Getty Images)